Liar Liar

Mereu am spus că nu-mi plac oamenii falşi, cei care, în public, iau figura, caracterul şi felul de a fi al oamenilor perfecţi sau care tind spre perfecţiune. Nu-mi plac mincinoşii, în pofida faptului că sunt conştientă că fiecare dintre noi recurgem la câte o minciună, pentru a ieşi basma curată din cine ştie ce situaţie. Totuşi, sunt minciuni şi minciuni…..

Vă spuneam, deunăzi, despre fătuca aceea care mă blocase pe Facebook şi pe messenger aparent fără niciun motiv. Deşi, între timp, după ce a primit ultimul meu mail, a lăsat impresia că situaţia a revenit la normal, eu nu cred că lucrurile stau aşa.

A motivat că cineva i-a spart mailul, după care i-a intrat în contul de Facebook, de unde i-a şters/blocat fix 25 de persoane. Nici mai multe, nici mai puţine. Deşi mi-a zis că nu poate intra pe messenger, din cauză că nu mai avea parola, dar că vărul ei, mare specialist în info, o va ajuta să o recupereze, mi-a răspuns la mesaj exact de pe adresa de email asociată contului de messenger. Bun, am lăsat-o să mă aburească, acceptând-o în listă cu cel de-al doilea ei ID de mess. După câteva zeci de minute, îmi spune că a reuşit să se logheze cu primul ID (ajutată de văr, bineînţeles 😀 ), unde, chipurile, mă găseşte în Ignore List şi mă deblochează. O întreb de ce nu poate să mă deblocheze şi pe Facebook şi îmi zice că acolo nu poate să intre deoarece acela care i-a spart contul, i-a schimbat adresa de mail şi ea nu ştie care e. Bun, să spun că asta cred (deşi nu e deloc aşa) ***. Acum, sunt în lista de prieteni de pe cel de-al doilea cont al ei, unde ştiu că nu prea intră şi pe care l-a creat fără setări de confidenţialitate (practic, e pagină publică), crezând că fostul (cel de care s-a despărţit şi pentru care am crezut că o consolez) o să vadă acolo ce postează ea (cugetări, poze şi melodii cu mesaj direct, ca să spun aşa).

Mi-a mai zis că este aproape sigură că fostul i-a hackerit cele două conturi, chipurile, ca să se răzbune că şi ea a făcut acelaşi lucru (deşi ea nu a recunoscut niciodată că a făcut asta) şi că m-ar fi şters, de ciudă că aş fi susţinut-o moral după despărţire. Mda….

M-am hotărât să-i arăt că o cred şi am suportat cu stoicism prima discuţie de  după „împăcare“, discuţie care l-a avut în prim plan, evident, pe fostul! Am concluzionat, în sinea mea, că e încă obsedată de el şi că asta tinde să devină o boală cu grave consecinţe pentru psihicul fetei. Acum, chipurile, este dată peste cap din cauza unor fotografii cu el, postate pe Facebook de un prieten comun, şi în care fătuca a remarcat că noua iubită a fostului îi seamănă ei leit! Pornind de aici, a ţesut o întreagă teorie, prin care încerca să-mi demonstreze că fostul a ales pe una care să-i semene ei pentru că, de fapt, nu a uitat-o, dar e prea orgolios să recunoască asta! Mai mult, încerca să-mi impună punctul ei de vedere, prin care îşi justifica următorul gest pe care urma să-l facă: acela de a-i scrie despre toate astea. Aseară, mi-a trimis mesajele respective pe care, cu greu nu i le-am criticat, pentru că de acum ştiu de ce este în stare această „prietenă“, atunci când nu o aprobi sau o laşi baltă…

Mi-a spus că a reluat relaţia cu „fostul de dinaintea fostului“, că au făcut Revelionul împreună, că el cunoaşte situaţia în care se află şi că ar susţine-o să lămurească lucrurile cu cel care a ajuns să o obsedeze. Mi-e greu să cred că el face asta. Iar dacă aşa gândeşte, înseamnă că ori e naiv, ori nici el nu o cunoaşte pe fătuca asta. Pentru că ea nu mai are nimic de lămurit cu bărbatul care a părăsit-o acum 7 luni, acela i-a spus foarte clar că nu vor mai fi împreună, nu i-a mai răspuns la niciun mesaj, iar când a văzut că ea nu se opreşte în a-l căuta în continuare, i-a blocat accesul pe mail, messenger şi Facebook.

Ea se agaţă de orice pretext pentru a nu închide acest capiol din viaţa ei. Şi nu o face pentru că încă ar mai exista o scânteie, cum motivează, ci din orgoliu, de ciudă că nu ea a fost aceea care a pus punct relaţiei. Bineînţeles, nu recunoaşte asta. Nu, ea spune că ţine la adevăr, la faptul că vrea ca tipul să admită că nu a uitat-o şi că de asta s-a cuplat cu o „clonă“ de-a ei. Mai departe, în mintea ei s-a format (sau aşa lasă să se înţeleagă) convingerea că el nu o iubeşte pe actuala, care într-o zi va suferi dacă va afla pe cine are el, de fapt, în minte. Ar vrea să-i deschidă chiar ea ochii femeii, dar, ce păcat, nu a găsit-o pe Facebook, pentru a o contacta! Şi exemplele ar putea continua….

Sincer, eu încă nu-mi dau seama cât e prostie, cât e inconştienţă, cât e nebunie şi cât e minciună în toate astea! Pentru că dragoste nu este, în niciun caz! E foarte simplu să-i spun direct ceea ce cred, însă, undeva, în suflet, simt că universul acestei fete este limitat, că nu are lângă ea prieteni care s-o sfătuiască sincer şi corect, se complac, exact ca şi mine, în situaţia de a o aproba, Dumnezeu ştie din ce motiv! Eu nu am nici de pierdut, nici de câştigat, dar dacă toţi am alege calea mai uşoară – aceea de a ne face nevăzuţi – unde am ajunge?

Fata asta se minte şi îi minte pe toţi, deşi tuturor le spune şi le arată cât de bună este ea şi cât bine îi doreşte fostului. Atât de „bine“ încât îl vânează pe toate site-urile de socializare şi îl trage de urechi că „încă mai caută“, deşi are pe cineva lângă el! 🙂 I-am zis că acum e treaba lui ce face, cu cine şi de ce, că ea nu are nicio putere şi niciun drept să-l controleze…. „Eu vreau să fie sincer!“ e textul pe care mi-l bagă ea în faţă!

Ce poţi să-i mai faci?

Ştiu că mulţi dintre voi, care veţi citi aceste rânduri, îmi veţi spune să fug cât pot de departe de o asemenea fiinţă. Cu siguranţă, o voi face într-o zi, mai devreme sau mai târziu, pentru că, dacă un om refuză să fie ajutat, sfătuit, atunci când singur recunoaşte că are nevoie de toate astea, nu merită să aibă oameni buni alături de el. În plus, aşa cum spuneam la început, nu-mi plac oamenii falşi, cei care, în public, iau figura, caracterul şi felul de a fi al oamenilor perfecţi sau care tind spre perfecţiune. O motivaţie mai bună pentru a mă îndepărta de ei, nu cred că ar trebui să am, nu-i aşa?

*** (Later Edit) : Dovada că a minţit mi-a oferit-o pe tavă, fără să i-o cer, în după-amiaza asta! Deh, minciuna are picioare scurte…. 🙂 „Am dat drumul şi la celălalt cont (de Facebook, adică), dar nu stau mult acolo…. Mai postez câte ceva şi atât!“. Îi las impresia că o cred şi după 2-3 minute îi spun că, totuşi, eu nu-i pot vizualiza pagina, că îmi apre ca inexistentă. „Păi… să mă uit la blocaţi, că cine ştie….“, îmi răspunde ea. Bineînţeles că după aceea nu-mi spune cum stau lucrurile, pentru că adevărul e doar unul: m-a blocat (doar ea ştie de ce) şi n-are chef să mă deblocheze. „Ei, lasă, că tot aia e, ori că vorbim de pe noul tău cont, ori de pe cel vechi, tot tu eşti nu?“, îi zic. „Daaaa!“ face ea, chipurile încântată că o scosesem din rahatul în care se băgase singură.

1. Cum putea să dea ea drumul la fostul cont de Facebook, dacă a susţinut că „hacker“-ul i-a schimbat adresa de mail? Să înţeleg că ăla s-a îndurat şi i-a restituit-o? Cu tot cu parolă? 😀

2. Dacă eram deblocată, nu era normal că pagina aia de Facebook să-mi apară la căutări şi să o pot vizualiza? (că mă accepta sau în lista de prieteni era altă poveste);

E clar că încearcă să mă prostească pe faţă. Ei i se pare că reuşeşte, dar la mine e studiu de caz de acum înainte. Vreau să aflu până unde pot ajunge prostia şi nesimţirea ei.  Până într-o zi, când o să-i apară şi ei, pe chat, mesajul acela prin care e anunţată că i-am dat report/block. Şi ignore pe messenger….

PS: La urma urmelor, de ce îmi pierd vremea scriind despre ea aici? 😆

Reclame

4 gânduri despre “Liar Liar

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s