Nesimţiţii de luni

Am început „bine” săptămâna: unul mi-a făcut avansuri! 😆

A fost exact ca-n filmele cu proşti: eu nu am înţeles ce vrea omul, iar el nu m-a recunoscut ca fiind fata părinţilor mei, pe care, în trecut i-a vizitat de câteva ori! Iniţial, după ce ne-am salutat pe stradă, eu am crezut că ştie cine sunt şi de aceea mă şi întreba dacă nu cumva am treabă în comuna în care locuieşte şi unde am mers destul de des, cu treburi de serviciu, în ultimul timp. Când ne-am văzut a doua oară (la un interval de maxim 10-15 minute), omul m-a întrebat direct dacă nu vreau să facem o plimbare şi nu oriunde, ci tocmai până la el acasă, unde să petrecem aşa, vreo două ore! Abia atunci am înţeles (ca să vedeţi ce cuminţică şi naivă sunt 😆 )ce intenţii avea individul care tot continua să mă întrebe dacă-s măritată, cu cine, dacă pot lipsi de acasă… M-am crucit! Mă uitam la el şi-mi venea să-i spun: tu nu te uiţi în oglindă, măi ţărane, boşorogul naibii (că e trecut de 50 şi ceva de ani….), te crezi mare crai de faci avansuri, ziua-n amiaza mare, la prima femeie întâlnită-n târg? Dar, politicoasă, l-am trimis la plimbare…. singur (deşi merita să fie trimis la… origini) şi am luat-o din loc fără să mă uit în urmă.

Greaţa pe care mi-a provocat-o animalul în călduri mi-a fost amplificată, două-trei minute mai târziu, de un alt idiot, cu un ditamai burdihanul care, profitând că strada era, oarecum, pustie (sunt numai case, nu şi instituţii), urina din greu pe un gard al unui imobil nelocuit. Norocul meu (poate şi al lui) a fost că l-am văzut de la 50 de metri şi am mers ceva mai încet, lăsându-i timp să-şi uşureze vezica înainte să ajung în dreptul lui. Pe drum, m-am apucat să admir curţile oamenilor şi fruzele care au mai rămas prin copaci, rugându-mă ca nesimţitul să-şi încheie mai repede şliţul de la pantaloni.

Bine că am ajuns acasă înainte să dau peste un alt dezaxat. Dar de abia e luni, până sâmbătă s-ar putea să fac o „colecţie” 😆

2 gânduri despre “Nesimţiţii de luni

  1. Pfff, credeam ca doar eu am noroc de mitocani de genul asta. Astia nu merita sa-i trimiti politicoasa la plimbare, merita trimisi la origini, eventual si cu ceva pamant pe gura, in gura…

    • Între timp am aflat că are vreo 60 şi ceva de ani, că n-are nevastă (care i-a murit de ceva timp) şi că mai agaţă femei. Ştiu că trebuia să-l înjur la greu, dar o are promisă de la bărbatu-meu, care mi-a zis să i-l arăt pe stradă, în caz că îl văd 😆

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s