Conferinţa de presă a lu’ Peşte!

„Auzi? Vezi că mâine, la 12, este o conferinţă de presă la….“, sunt anunţată din redacţie, pe la 3 jumate, în după-amiaza asta.

Să mori tu? Conferinţă de presă? La…? În comuna aia, pentru care asfaltul se (re)inventează o dată la patru ani, în campania electorală?
M-a umflat râsul. După aia, plânsul. În mine.
De fapt, îmi venea să urlu! Pentru că, 99,99% dintre întâlnirile de genul ăsta sunt doar nişte monoloage de doi bani ale organizatorului (de regulă, primarul) în care se anunţă lansarea vreunui obiectiv de investiţii cu un nume atât de complicat, că nici el nu-l înţelege.
Am înţeles că aşa e moda acum: toate proiectele se mediatizează. Fiecare unde vrea şi/sau unde poate. De obicei, în publicaţia sau la postul TV a cărui orientare politică este identică cu cea a partidului reprezentat de edil. Din acest motiv, mai mult ca sigur, mâine voi primi locul de onoare(ar trebui să fiu mândră, dar … je m’en fiche)! De altfel, cine m-a anunţat de conferinţă(cu câtă greutate asociez cuvântul ăsta la ceea ce va avea loc mâine!), mi-a dat asigurări că primarul cu pricina îmi trimite maşina la scară(pentru că nu am autoturism şi nici nu cred că mi-l pot permite în viaţa asta), cu condiţia să-l sun şi să stabilim împreună amănuntele. Şi le-am stabilit de ne-am rupt în paişpe: prima dată am dat peste un ton de ocupat, a doua oară omul mi-a respins apelul, iar acum vreo oră nici nu s-a sinchisit să-mi răspundă. Prin urmare, mă voi descurca singură. Sper să merite efortul măcar cafeaua, carbogazoasa şi fursecurile(care sper să nu fie de post sau expirate, că s-au mai întâlnit cazuri!) care ni se pun în faţă cu asemenea ocazii!

În orăşeul meu, primele conferinţe de presă au fost inaugurate în primăvara anului trecut. Prima dată, pentru întâlnirea cu edilul pus pe fapte mari, şi-au făcut timp toţi reprezentanţii presei locale. La sfârşit, am fost invitaţi chiar şi la o pizza(ehei, ce vremuri :)) ). După aceea, n-a mai venit nimeni. În afară de mine, care mă bucuram că pot umple o pagină fără să-mi fac norma de trei texte pe zi! :))
De fapt, nici nu mai aveau la ce să vină. În comunicatele de presă pe care le primeam cu o zi înainte pe mail erau precizate toate temele de discuţie. Dacă dădeai ştirea imediat, a doua zi n-avea rost să baţi drumul până la conferinţă pentru că nu aflai nimic în plus. Până şi şefii mei m-au întrebat la un moment dat: „Băi, aia de la voi au înnebunit? Ce dracu’, pentru acelaşi lucru fac 10 conferinţe de presă?“. Dacă pe mine nu vor niciodată să mă creadă pe cuvânt….
Cea mai enervantă chestie a fost aia cu pubelele. Din august şi până aproape de alegerile din 30 noiembrie m-au tâmpit cu conferinţele de presă în care au prezentat un proiect referitor la colectarea selectivă a gunoiului. Am scris de nu ştiu câte ori, că mi-era şi ruşine să ies pe stradă, să nu mă ia lumea la mişto că, până la sfârşitul lui 2008, fiecare familie va primi mai multe pubele colorate, în care vom arunca cu toţii gunoiul pe categorii. Suntem la jumătatea lui februarie 2009 şi nici vorbă de pubele. Am întrebat zilele trecute de ele şi mi s-a răspuns cu un zâmbet de genul: „Fă, eşti proastă sau…?“

De aia zic: dacă şi primarul lu’ Peşte are mâine un proiect similar, cred că tre să-mi fac programare la psiholog!

PS: Promit să nu vă povestesc cum a fost.

Later edit: Într-un târziu, m-a sunat edilu’. Îi şoptise-un păsăroi că eu mă dădusem de ceasu’ morţii, căutându-l. Aşa că, stabilirăm şi amănuntele alea(de n-ar mai fi fost !!!! )

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s